despre noi

În artă, simplitatea nu este un scop în sine, dar ajungi la ea fără să vrei, pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor.
Să vezi este ceva. Să te îndrepți într-acolo este altceva.

Unele dintre cele mai actuale tendințe și preocupări în materie de artă se îndreaptă către Brâncuși și opera sa. Iubitorii de artă bifează pe hărți expozițiile lui și își plănuiesc excursii care să îi ducă cât mai aproape de opera celui care a fost supranumit inventatorul sculpturii moderne.

Dar oricât de aproape am sta de lucrările lui, cât din Brâncuși ajunge direct la noi? Expoziția „Mirrors of Brâncuși” vrea să depășească barierele sigure ale expozițiilor clasice și să ne pună față în față cu noi înșine, trecând totul prin filtrul sculptorului.

Ceea ce Brâncuși căuta să lase în memoria celor din jur sunt idei care se regăsesc în toată opera și viața lui. Pentru a schimba o , e nevoie de o expoziție cu impact puternic, al cărei accent să fie pe interactivitate, informație proaspătă, noi tehnologii și noi abordări.

Expoziția „Oglinda lui Brâncuși” urmărește să lase asupra oamenilor o amprentă a sculptorului mai adâncă și mai concretă, să aducă în atenția publicului și alte lucrări și povești din viața lui, mai puțin povestite și cunoscute, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.

Expoziția de față cuprinde două părți: prima parte se axează pe o biografie a artistului, care să curpindă întâmplări mai puțin cunoscute, dar care au conturat parcursul lui artistic, relațiile cu alți artiști din vremea lui, trăsături de caracter surprinse prea puțin până acum. Expoziția abordează o variantă care include tehnologii noi (proiecții video, sunet) pentru a face prezentarea dinamică, astfel încât informația să capteze atenția și să nu treacă neobservată, să învăluie inevitabil privitorul, pentru ca la finalul experienței acesta să-și însușească noi concepte despre sculptor.

A doua parte a expoziției mizează pe caracterul interactiv și pune vizitatorii în postura lucrărilor lui Brâncuși. Dacă forțați de împrejurări ne-am analiza trăsăturile făcând o comparație directă cu Muză Adormită, am descoperi oare că ceea ce ne caracterizează de fapt sunt câteva linii aparent simple, dar capabile să poarte în ele toată harta emoțiilor noastre? Sau dacă am deveni o parte din „Sărutul”, am afla că acest gest nu e doar o apropiere fizică, ci s-ar transforma în ceva atât de profund, încât ni s-ar tăia respirația și am fi nevoiți să simțim mai mult înauntrul nostru și mai puțin în afară? Cu ajutorul tehnologiei moderne, Brâncuși prinde aripi. Zboară departe către Impasse Ronsin, acolo unde s-a născut, sau zboară către noi, pentru a ne prezenta ceea ce nu am reușit să observăm – o pasăre nu are nevoie de aripi ca să țintească către cer.

O revoluție a sculpturii susținută doar de umerii olteanului plecat pe jos la Paris – așa am putea descrie opera lui Brâncuși. Cu toate astea, formele brâncușiene ascund în ele infinitul. Și pentru a descoperi asta, trebuie să ne punem în pielea artistului. Schimbăm locul cu Brâncuși și astfel, prin reflecția noastră în oglinzi, devenim atât artist, cât și muză.

Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției „Mirrors of Brâncuși”. Iar percepția colectivă se va schimba și va aduce către public concepte precum simplitate în formă și complexitate în emoții, sens real al lucrurilor, reacție directă și definirea lui Brâncuși ca fiind „inventatorul sculpturii moderne”.

Silvana Dulamă-Popa

Curator

Dintotdeauna opera lui Constantin Brâncuși a fost în sfera mea de interes – îmi amintesc și acum prima interacțiune cu imaginea lui Madame Pogany, când aveam doar 11 ani, și felul în care această sculptură m-a fascinat. Însă proiectul MOB a însemnat pentru mine o conexiune nouă nu doar cu ceea ce reprezintă opera lui Brâncuși, ci și cu cine a fost omul Brâncuși. Pentru că cel mai bine poți înțelege cu adevărat opera atunci când încerci să înțelegi câte ceva despre cel care a făcut-o. Cu Brâncuși, e greu să cuprinzi cu gândul toate fațetele lui extraordinare și misterioase, dar merită din plin să încerci. Asta am făcut eu atunci când am conceput MOB și asta mi-am dorit să experimenteze și cei care vor trece pragul expozițiilor. Pentru mine, Mirrors of Brancusi este provocarea care mă scoate din zona de confort și mă aruncă într-un proiect care mă obligă să fiu la înălțimea lui Brâncuși și, în același timp, să empatizez cu publicul care ne va călca pragul pentru a oferi o experiență complexă și completă, care să marcheze privitorul, să-i stimuleze imaginația și să-i dezvolte creativitatea, totul pornind de la acel în aparență „simplu” pe care l-a dorit Brâncuși. Când am gândit expoziția pentru prima dată, am avut în minte un episod relatat în biografiile lui Brâncuși în care se povestea că doamna care făcea curat în atelierul sculptorului a rămas impresionată de lucrările acestuia, iar el a afirmat că exact asta își dorește – să stârnească emoție. Și cum poți face oamenii să reacționeze dacă nu prin a-i face parte din tot procesul creativ? Trăim într-o perioadă în care totul e pe repede-înainte, în care accesul la cultură este facil și asta ne face să fim suprasaturați de informații, dar prea puțin ne oprește din monotonia cotidiană pentru a ne da răgaz să simțim. În Mirrors of Brancusi cu toții o să fim muză și artist, o să ne sufocăm într-un Sărut, o să devenim Muza Adormită și o să ne vedem propria reflexie în Coloana fără Sfârșit. La final vom găsit răspuns la cea mai arzătoare întrebare: ce este de fapt fără sfârșit în lume? Și astfel, Brâncuși nu a fost niciodată mai aproape de noi.

Diana Miroșu

Scenograf

Proiectul Mirrors of Brâncuși a reprezentat un punct de pornire, al meu personal, în formarea unei viziuni de ansamblu asupra viitorului artei și direcției în care aceasta se îndreaptă. Internetul,online-ul, tehnologia, reprezintă deja o parte foarte importanta a vieții noastre și ignorarea acestui lucru nu mai poate fi posibilă. Trebuie să ne îmbunatatim in permanenta skills-urile și felul în care ne raportăm la realitatea ce ne înconjoară. Cred că provocarea vine atunci când, ca și artist, încerci să anticipezi o realitate sau în cazul Mirrors of Brâncuși să recreezi realitatea cuiva. Pentru mine, asta reprezintă proiectul nostru, bucuria de a recrea realitatea lui Brâncuși cu ajutorul mijloacelor tehnologice pe care ni le permite anul 2021. O invitație deschisă spre gândurile sale, așa cum am reusit noi mai bine să le înțelegem.

Alin Popa

Lighting Designer

Într-o societate în care dispunem de tehnologie la degetul mic, e tot mai dificil să captezi atenția cuiva cu subiecte care au legătură cu o istorie a noastră ca element formator. Dar îmi plac provocările așa că Mirrors of Brâncuși a fost exact ce căutam – o șansă de a demonstra oamenilor că tehnologia nu trebuie să rămână prinsă în prezent, din contră. Ea poate fi modalitatea prin care explorăm noi fațete ale unui trecut familiar, dar niciodată cunoscut 100%. O experiență inedită și captivantă, o punere în lumină a unei personalități fascinante.

Zoli Toth

Muzică

Mirrors of Brâncuși a însemnat pentru mine sculptură tradusă în muzică. Se știe că Brâncuși era un pasionat de muzică, deținea colecții întregi de viniluri. Ce provocare să creez contextul muzical pentru a prezenta opera marelui sculptor dintr-o altă perspectivă. O provocare care m-a împins către Brâncuși și către conceptele sale.

Dilmana Yordanova

Producție video

Atunci când te apropii de un geniu precum Constantin Brâncuși, chiar și într-un mod oarecum tangențial, te cuprinde smerenia, admirația și de aici - inspirația. Chiar și într-un context destul de greu, cum este cel de astăzi. Acest video urmărește narativ viață lui Brâncuși. În procesul de lucru ne-am focusat pe elementele fundamentale în căutările artistului – esență, lumina și simplitatea formei.

Ovidiu Eftimie

Animație Video

Am încercat să redăm această căutare, dar și evenimentele definitorii din viață lui, că pe un proces continuu, fluid. De aceea scenele se dezvoltă una în altă, portrete și sculpturi se transformă succesiv. Sperăm că o mică parte din emoția noastră se fie transmisă și către cei, care vor privi acest film.

Iulian Dinu

Foto-Video

Să realizez materialele video la ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Tg Jiu în cadrul proiectului “Mirrors of Brâncuși” a reprezentat nu numai oportunitatea de a lucra la un proiect inedit împreuna artiști talentați, dar și o reală onoare în a călca pe urmele maestrului și de a scoate în evidență emblematicele opere ale patriarhului sculpturii moderne.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

EEA_grants_White
MCIN_white
UMP_white