parteneri

Fundația Art Production este o continuare naturală a începuturilor producției artistice începute în 1991 de către Video Music Production SRL la inițiativa domnului Valerian Mares, care este și președinte al Fundației ART PRODUCTION.

Înființată în 2002 Fundația ART PRODUCTION a fost certificată de Ministerul Culturii pentru a produce spectacole, concerte, emisiuni de radio și televiziune. 

Timp de aproape 20 ani de activitate, misiunea noastră este de a genera un spirit unic care ne face treaba netedă și munca să fie o adevărată plăcere.

Ne-am dezvoltat expertiza lucrând pentru companii naționale și multinaționale dintr-un spectru larg de industrii, precum și oferind consultanță profesională și producții pentru instituții guvernamentale și neguvernamentale. 

Fundația Art Production performeaza in domenniile muzică – dans – arte plastice – film dramatic – video – fotografie arhitectură – circ – sport – avand rezultate deosebite in producție –  organizare – reprezentare a artistului – implementare media / publicitate – prezentare – etc., in țară și / sau în străinătate, pentru activitățile creatorilor și interpreților romani și străini.

 Art Production Foundation este o echipă profesionistă care oferă servicii de creație, organizare și producție integrate de cea mai înaltă calitate. 

Va prezentam mai jos o parte dintre artistii straini/romani cu care a colaborat Fundatia Art Production si o serie de evenimente pe care le-a organizat sau a participat la realizarea lor:

Producator Executiv 2001 → prezent
Festivalul si Concursul International “George Enescu” 

Producător Spectacole / Conferinţe
“Vis” – One Man Show – Dan Puric – 2002
“Don Quijote” – Made in Romania – Dan Puric – 2005
Conferinte Dan Puric – 2007 → 2016
“Oui Ba Da” – “Gigi Caciuleanu Romania Dance Company” – 2007
“D’ale Noastre” – “Gigi Caciuleanu Romania Dance Company” 2012
“Suflet Romanesc” – One Man Show – Dan Puric – 2013
“Folia, Shakespeare & Co” – Gigi Caciuleanu Romania Dance Company – 2014
“fabriKa” – “Gigi Caciuleanu Romania Dance Company” – 2015
“Un Minut de Dans sau UF!!!” – Gigi Caciuleanu – “Gigi Caciuleanu Romania Dance Company” – 2015
“L’Om DAdA” – Gigi Caciuleanu- “Gigi Caciuleanu Romania Dance Company” – 2016
“#EmojiPlay” – Gigi Caciuleanu – Gigi Caciuleanu Romania Dance Company – 2016
“TragiComedy” – Gigi Caciuleanu – Gigi Caciuleanu Romania Dance Company & Opera Nationala  – 2017
“Text Shop” – Gigi Caciuleanu – Gigi Caciuleanu Romania Dance Company – 2018
“On The Roof” – Gigi Caciuleanu – Gigi Caciuleanu Romania Dance Company – 2019
“Mirrors of Brancusi” – expozitie multimedia – 2019

Artişti / Evenimente organizate / Colaborări

Pop, rock, dance și jazz

CHRISTIAN WESTBLINK
Experienta in organizarea de evenimente din 2014

Max Mongo:
Evenimentul principal de lansare a avut loc la data de 27 Septembrie 2014Este un festival de muzica si arte de o zi care are loc in Bergen, Norvegia.A fost urmat de evenimente saptamanale in fiecare vinery timp de 6 luni in Bergen, iar la fiecare 2 luni un eveniment mai mare cu muzica si instalatii de arta. Cu participarea Dj-ilor locali dar si a diversilor muzicieni si artisti din Europa si restul lumii.

V.A.K.K.E.R:
Festival de muzicain aer liber desfasurat pe darata a 3 zile. Cu muzica live peste zi si muzica electronica noaptea.
Participa artisti locali dar si de nivel European.
A avut loc in fiecare vara intre 2010 -2016

Once in a Blue Moon:
Festival de muzica si lifestyle in aer liber intins pe durata a 5 zile in 2017.
Muzica live si electronica, la marginea orasului Bergen, in natura.
Muzica traditionala, arta, mancare, workshop, yoga, sauna, prelegeri.

Hope in the West:
Tabara de relaxare lifestyle – 5 zile, in natura, la marginea orasului Bergen in 2018.
Muzica traditionala din toata lumea, mese rotunde, prelegeri, yoga, mancare, lifestyle, fara electricitate.

‘Gubbering’:
Din octombrie 2017 am organizat un cerc pentru barbati in fiecare luna, cateodata chiar la doua saptamani.

In vara lui 2019 am organizat primul meu mare grup touristic, 22 de femei din Iordania si Liban au venit sa exploreze cultura norvegiana iar eu am fost ghid dar am si organizat si planificat un periplu de o saptamana in cultura, istoria si peisajul norvegian.

MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN
Mereu actual. Din 1906. 

Muzeul Național al Țăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Este un muzeu național, aflat sub tutela Ministerului Culturii și Identității Naționale. Posesorul unor colecții de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte. Stilul original de expunere se prelungește și în publicațiile muzeului, în evenimente precum vernisaje, concerte, conferințe și proiecții de film. 

SCURT ISTORIC
1906 – se fondează Muzeul de Artă Națională, strămoșul Muzeului Țăranului Român. Director, până în 1948, a fost Alexandru Tzigara – Samurcaș, primul român doctor în istoria artei și întemeietorul colecției.
1912 – se pune piatra de temelie la noua clădire a Muzeului de la Șosea. Al. Tzigara –Samurcaș alege stilul de arhitectură neromânesc. Lucrările de construire durează până în 1939.
1948 – Muzeul de Artă Națională „Carol I“ devine Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Române.
1953 – colecțiile sunt mutate în Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei, iar în clădirea construită de Tzigara – Samurcaș se instalează Muzeul Lenin – Stalin. Tancred Bănățeanu a fost numit director al Muzeului de Artă Populară.
1978 – unificat cu Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară este, practic, desființat.
1990 – se naște Muzeul Țăranului Român. Director, până în 2000, pictorul Horia Bernea.
1993 – a doua zi de Paște, se deschide Muzeul cu prima expoziție: „Crucea”.
1996 – primește premiul „Muzeul European al Anului” (EMYA).
2008 – se deschide sala „Hrana”, în întregirea expunerii permanente.
2016 – expoziția permanentă se închide pentru lucrări de restaurare și conservare a clădirii monument istoric din Șoseaua Kiseleff, urmând a fi redeschisă în 2020. 

Muzeul Național al Țăranului Român consideră util să întrețină o discuție privind imaginea țăranului și a universului său. Muzeul este în căutarea unui „țăran” generic, o persoană complexă care poate fi cunoscută numai prin priviri succesive, fiecare dintre ele asumându-și o perspectivă fragmentară. Muzeografia adecvată acestei opțiuni nu poate fi decât o muzeografie a căutării, o muzeografie „pâlpâitoare”, care renaște cu fiecare gest, opunându-se la tot ce riscă să devină rutină, procedeu, clișeu, rețetă. Muzeul Țăranului încearcă să creeze o muzeografie proaspătă, eliberată de poncife și mode muzeale, simplă, suplă și discretă, în care primează respectul pentru obiectele țărănești și pentru noblețea lumii din care ele provin.

Redescoperim o lume uitată, îi arătăm frumusețea, simplitatea și puterea, într-o formulă muzeografică modernă și originală, pentru care, în 1996, Muzeul Țăranului Român a primit premiul „Muzeul European al Anului” (EMYA), fiind, până astăzi, singurul muzeu din România care se bucură de această distincție. 

COLECȚII
Piesele aflate în patrimoniul muzeului, în număr de peste 71.000, constituie cea mai bogată colecție de cultură tradițională din România, structurată în colecțiile: Ceramică (14.000 piese), Port popular (20.000 piese), Țesături pentru interior (10.000 obiecte), Lemn, mobilier, feronerie (8.000 obiecte), Obiceiuri (7.000 exponate), Mostre (6.000 obiecte), Exponate religioase (4.000 piese, la care se adaugă cele șase biserici din lemn conservate in situ sau prezentate în expunere), Țări străine (4.000 exponate provenite din schimburi internaționale).

Muzeul și-a recuperat integral colecțiile și a achiziționat, după 1990, nenumărate piese noi, între care șase biserici din județele Arad și Hunedoara (două se păstrează la muzeu iar celelalte sunt conservate in situ).

Muzeul deține, de asemenea, o bogată arhivă documentară de specialitate. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale” ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Acestea documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii. În prezent, o parte din fondurile și colecțiile din arhivă sunt disponibile online pe platforma Rețelele Privirii și pe pagina de facebook Arhiva de Imagine MȚR.

Sălile expoziției permanente sunt momentan închise, după încheierea lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii monument istoric din Șoseaua Kiseleff. Muzeul a început activitatea de reorganizare și remontare a expoziției permanente.Rămân deschise sălile pentru expoziții temporare: Sala Irina Nicolau și Sala Acvariu.

PUBLICAȚII
La editura „Martor” a muzeului publicăm cărți, cataloage, caiete, pliante, cărți poștale ilustrate și revista anuală de antropologie Martor.

În colecția „Ethnophonie” au apărut până în prezent 25 de CD-uri cu muzici sătești și orășenești ale românilor, dar și ale maghiarilor, romilor, evreilor, ucrainenilor și aromânilor. Ethnophonie este o colecție de înalt nivel calitativ, răsplătită prin distincții occidentale: Premiul Academiei Charles Cros – Franța (2005) și Premiul Criticii Germane a Discului (2007).

 Pentru că vrem un muzeu viu, în muzeu am strâns câteva „acareturi culturale“, creând locuri și prilejuri de întâlnire a oamenilor cu oamenii și cultura: 

Galeria de Artă Țărănească – expoziție cu vânzare de obiecte de artă țărănească.
Atelierul de creativitate al M.N.Ț.R. invită, pe tot parcursul anului școlar, grădinițe, școli, licee, organizații nonprofit la: desenat, pictat, colaj textil și broderie, povești bricolate, teatru de umbre, croitorie și țesut, pictură pe sticlă, modelaj în argilă și ceară, ateliere de hârtie manuală și multe alte jocuri și jucării.
Cinema Muzeul Țăranului – sală de cinematograf cu o capacitate de 300 de locuri, axată pe film documentar și film artistic european de înaltă calitate.
Cafeneaua „Clubul Țăranului” – loc de zăbovit la o cafea sau la un vin, la un concert, conferință, piesă de teatru, lansare de carte sau vernisaj de expoziție.

ADRESĂ
Şoseaua Kiseleff 3, Sector 1, Bucureşti, 011341: expoziție permanentă;
Strada Monetăriei 3, Sector 1,  București, 011216: spații expoziții temporare, Clubul Țăranului – La mama, Cinema Muzeul Țăranului (Studioul Horia Bernea și Grădina Cinema), târguri.

CONTACT:
Telefon: 021-317.96.61
E-mail: info@muzeultaranuluiroman.ro
Site: muzeultaranuluiroman.ro
Tur virtual: 360.muzeultaranuluiroman.ro
Social Media:
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului
Instagram @peasantmuseum

PROGRAM DE VIZITARE
De marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.
Lunea este închis.

JTI a fost una dintre primele companii multinaționale stabilite în România, în urmă cu aproape 30 de ani, în 1993. De atunci, JTI a continuat să investească și să se implice în comunitate. Compania  este partener al Festivalului International de Teatru de la Sibiu (FITS), al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al Festivalului SoNoRo, al turneelor muzicale din orașele mici și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company.

Fiind unul dintre cei mai importanți investitori japonezi din România, JTI sprijină Grădina Japoneză din parcul Mihai I (Herăstrău), Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane.

„Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand național pentru dansul contemporan.

Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Burselor EuropaFM și al Internship 2.0.

Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici primesc zilnic o masă caldă, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale  prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării.

JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 44.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com